Îmi atârnă inima de-o ață
și nu vreau s-o pierd pe viață.
E un glob pictat stângește
în care-un miez de soare crește.
E rotund ca luna-ntreagă
și din sticlă se încheagă.
Tu mi-ai prins-o aseară în brad
și-ai promis că n-o să cad.
Am zâmbit și m-am prins bine
și te-ai oglindit în mine.
însă dacă voi pica
Te rog nu mă aruncă.
Ci zdrobește-mă în zoburi
și îngroapă-mă-n tablouri.
Până atunci voi încerca
Să fiu globuleAȚA ta.
cuvintecumine 